sâmbătă, 29 noiembrie 2008

Grecii de la Alpha aduc zece fonduri pana la sfarsitul anului

Alpha Bank va incepe distributia unui pachet de zece fonduri de investitii internationale administrate de divizia elena a grupului Alpha Asset Management (AM) pana la sfarsitul anului, mizand pe o cota de 9% din piata locala in urmatorii trei ani.
Pachetul de zece fonduri distribuit pe piata locala va cuprinde sase fonduri de actiuni, restul fiind fonduri de obligatiuni si de plasamente diversificate, printre care unul consacrat pietei locale-Alpha Romania Foreign Balanced Fund.

Grupul financiar bancar Alpha din Grecia nu este prezent pe piata locala printr-o divizie proprie de administrare a investitiilor, distributia fondurilor de investitii elene fiind primul pas al grupului spre piata fondurilor de investitii.
Spre deosebire de alte grupuri de rang international, asemeni Societe Generale si Raiffeisen, care si-au dezvoltat mai intai divizii locale de administrare a investitiilor si ulterior au "importat" fonduri administrate de divizia centrala. Alpha Asset Management (AM), divizia de administrare a investitiilor din cadrul grupului Alpha Bank cu sediul la Atena, gestioneaza active de 5,7 miliarde de euro, fiind unul dintre cei mai mari investitori institutionali din Europa de Sud-Est prin intermediul fondurilor Alpha Romania Foreign Balanced Fund si Alpha Select SE Europe Fund.
"Alpha Bank Romania va incepe sa distribuie fonduri de investitii spre sfarsitul anului. Ne propunem atingerea unei cote de piata de 8-9% in acest domeniu, in urmatorii doi-trei ani. Aceasta tinta este de altfel in concordanta cu continuarea consolidarii pozitiei bancii si cu extinderea retelei de unitati", a spus Sergiu Oprescu, directorul executiv al Alpha Bank.
Fondurile Alpha se adreseaza investitorilor persoanelor fizice ce cauta alternative la produsele clasice de economisire precum depozitele bancare, investitia minima in fonduri fiind cuprinsa intre 50 si 100 de euro.

Creteanu a vandut actiuni Comnord de 243.000 de euro

Sorin Creteanu, proprietarul companiei de constructii Comnord Bucuresti (COSC), a vandut marti un pachet de circa 95.300 de titluri, reprezentand aproape 0,24% din capitalul societatii, pentru care a incasat 0,86 mil. lei (aproximativ 243.000 de euro). Pachetul a fost cedat in piata chiar inainte ca firma sa publice pe Bursa rezultatele semestriale.
Afacerile Comnord s-au redus in primele sase luni din acest an cu 27%, pana la 95,3 mil. lei (aproape 26 mil. euro), iar profitul net al companiei a scazut in aceeasi perioada cu 29%, ajungand la 9,9 mil. lei (2,7 mil. euro). Compania raportase pe primul trimestru afaceri in crestere cu 7,5%, la 52,6 mil. lei (14,25 mil. euro) si un profit net mai mare cu 52%, de 8 mil. lei (2,1 mil. euro).

BCR: Free-floatul celor mai importante companii de pe Bursa valoreaza 3,6 mld. euro

Principalele 83 de companii de pe Bursa aveau la sfarsitul lunii august o capitalizare a free-float-ului de 3,61 mld. euro, reprezentand 21% din valoarea totala a acestora, de 17,2 mld. euro, potrivit unui raport realizat de analistii grupului BCR-Erste.
Cele 83 de companii selectate fac parte din cele mai dinamice sectoare de activitate reprezentate pe Bursa si pe piata RASDAQ, capitalizarea acestora reprezentand circa 81% din capitalizarea totala a celor doua piete.

Analistii Broker Cluj evalueaza Conpet Ploiesti la peste 105 mil. euro

Analistii firmei de intermediere Broker Cluj au estimat un pret tinta de 43,76 pentru actiunile Conpet Ploiesti (COTE) in urmatoarele 6-12 luni, potrivit unui raport emis luni de casa de brokeraj. La acest nivel, valoarea Conpet ar fi de circa 107 milioane de euro.
Nivelul de pret estimat este cu circa 15% sub cel la care aceste titluri se tranzactionau pe parcursul sedintei de ieri, de 38 lei/actiune.

CNVM investigheaza AGA de la SIF Oltenia

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare cerceteaza modul in care s-a desfasurat Adunarea Generala a Actionarilor SIF Oltenia de la finalul saptamanii trecute, care l-a reconfirmat in functia de presedinte al societatii pe Dinel Staicu. Voturile unor pachete de actiuni reprezentand 8% din capitalul S .

Taher a facut afaceri cu 90% mai mari la Atelierele CFR Grivita

Atelierele CFR Grivita (ATRD), firma specializata in constructia si repararea materialului rulant, controlata de omul de afaceri Fathi Taher, a raportat pe primul semestru din acest an o cifra de afaceri de 68 mil. lei (18,5 mil. euro), cu 91,1% mai mare decat cea obtinuta in perioada similara a anului trecut. Profitul companiei s-a majorat in intervalul ianuarie-iunie din 2008 de sase ori, ajungand la 4,6 mil. lei (1,25 mil. euro). In trimestrul al doilea din acest an, profitul Atelierele CFR Grivita s-a cifrat la 4,7 mil. lei (1,3 mil. euro), in crestere cu 74% fata de aceeasi perioada din 2007, o dinamica asemanatoare fiind inregistrata si la nivelul afacerilor, care s-au majorat cu 76,8%, pana la 45,6 mil. lei (12,5 mil. euro). Anul trecut, compania a obtinut un profit net de 10,3 mil. lei la o cifra de afaceri de 131,3 mil. lei. La ultimul pret de ieri, de 23 lei/actiune, capitalizarea companiei este de 16,6 mil. euro.

Trei brokeri au depus oferte pentru listarea aeroportului din Timisoara

Ministerul Transporturilor a primit trei oferte la licitatia pentru selectarea societatii de investitii financiare care va intermedia listarea la BVB a 5% din actiunile Aeroportului International Traian Vuia din Timisoara, din partea BT Securities, Romcapital si IEBA Trust. "Pana la termenul limitaau fost depuse trei oferte, in prezent comisia analizeaza documentele, urmand ca in termen de 10 zile sa fie desemnat castigatorul", au declarat reprezentantii Ministerului Transporturilor. BT Securities a fost singurul ofertant pentru listarea la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a 5% din capitalul Aeroportului International Mihail Kogalniceanu din Constanta, dupa ce a castigat licitatia pentru listarea aeroportului international Henri Coanda, cea mai importanta companie pe care Ministerul Transporturilor urmeaza sa o listeze. Procedurile de selectare a societatilor de investitii financiare care va intermedia listarea la Bursa de Valori Bucuresti pachete de 5% din companiile din portofoliul ministerului sunt derulate cu asistenta juridica din partea casei de avocatura Bostina si Asociatii.

Panait, KTD: Daca nu are o locomotiva, Bursa se uita la europeni

Bursa a scazut ieri pentru a doua zi consecutiv dupa aprecierile puternice de la inceputul saptamanii, insa corectiile nu au fost atat de puternice incat sa se ajunga la nivelurile de vineri.
"Piata a fost ieri mai slaba decat miercuri. Cred ca a fost cea mai relaxata sedinta din aceasta saptamana, in vreme ce luni si marti, si partial miercuri, a fost maximul de incordare", spune Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta in investitii KTD Invest. Indicele general al pietei care include toate companiile listate, BET-C, a scazut ieri cu 0,9%, in vreme ce indicele celor mai lichide zece companii, BET, s-a depreciat cu 1,1%.

De ce s-a intors Bursa la nivelul din 2005, cand cresterea economica bate record dupa record?

Conducerea Bursei de Valori Bucuresti este de parere ca exista un paradox intre evolutia pietei si cea a indicatorilor economico-financiari, atat la nivelul companiilor listate cat si la nivel macro, iar din aceasta cauza investitorii ar trebui sa ia mai

"In ultima perioada asistam la un paradox intre rezultatele companiilor de pe piata si evolutia actiunilor acestora. Investitorii ar trebui sa ia in calcul mai serios cand investesc pe Bursa acesti factori de ordin fundamental si aici ma refer la toate tipurile de investitori, inclusiv institutionali, straini si locali, care mai mult, sunt sfatuiti de diverse institutii sa-si dirijeze fondurile spre alte instrumente sau piete", spune Stere Farmache, presedintele BVB.

Principalii indici ai Bursei de Valori au inregistrat scaderi puternice de la inceputul anului, de 44% in cazul BET si 55% in cazul BET-FI, ajungand la nivelurile din 2005, in conditiile in care companiile listate au inregistrat o crestere a profiturilor cu 45% in primul semestru, iar cresterea economica a atins un nivel record de 8,8%.
Farmache este de parere ca exista totusi si explicatii pentru starea pe care a traversat-o Bursa in ultimul an, in afara de factorii emotionali ai investitorilor.
"Cand analizam evolutia pietei noastre trebuie sa tinem seama si de evolutia pietelor din regiune si in acest sens vedem ca indicele compozit al BVB a scazut mai mult decat alte burse. Acest lucru se datoreaza in principal lipsei de investitori institutionali locali comparabili cu cei de pe pietele din regiune, si aici ma refer la fonduri de asigurari, de pensii dar si fonduri mutuale, din cauza nivelului mai scazut de dezvoltare", explica Farmache.

Intercapital: Castigurile companiilor listate au crescut cu 45% in S1

Companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti au raportat in primul semestru al anului un profit net cumulat de 3,47 mld. lei (circa 945 mil. euro), in crestere cu 44,7%, in conditiile in care afacerile totale ale acestora s-au majorat cu 52,6%, la 25,38 mld. lei (6,91 mld. euro), potrivit unei analize realizate de societatea de brokeraj Intercapital Invest.
"Evolutia afacerilor si profitului net al companiilor listate pare una foarte buna in conditiile in care din Bugetele de Venituri si Cheltuieli cresterea asteptata pe intreg anul 2008 fata de anul 2007 este de doar 14,19% in cazul veniturilor totale si de 28,40% in cazul profitului net", au aratat analistii Intercapital Companiile care au raportat cele mai mari valori ale profitului net sunt Petrom (SNP), cu o pondere de 47,8% in totalul profitului net raportat de toate companiile listate la cota BVB, urmata de BRD-Groupe Societe Generale, cu o pondere de 14,8% in total, Alro Slatina (ALR), cu o pondere de 6,3% din total. Pe pozitiile urmatoare se claseaza transportatorul de gaze naturale Transgaz Medias (TGN), cu 4,13% din total, producatorul de ingrasaminte chimice Azomures (AZO), cu 3,8%, transportatorul de electricitate Transelectrica (TEL), cu 3,32% si Banca Transilvania (TLV) cu 3,21%. Toate companiile enumerate sunt listate la categoria I, unde s-au inregistrat, de altfel, cele mai bune rezultate.
Dintre cele 21 de companii de la categoria I, doar doua au avut pierderi in primul semestru, respectiv combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea (OLT) si producatorul de componente pentru industria aeronautica Turbomecanica Bucuresti (TBM).
Alte sapte companii de la categoria I au inregistrat scaderi de profit, cea mai puternica fiind cea raportata de societatea de intermediere Broker Cluj (BRK), care si-a micsorat profitul cu 87%.
Rata de crestere a veniturilor totale la categoria I a fost de 44,8%, iar la nivelul profiturilor nete cumulate aceasta s-a ridicat la 46%.
Rezultatele au fost insa puternic influentate de Petrom, cea mai mare companie de pe Bursa, care si-a majorat profitul cu 87%, dar si de Azomures, care a trecut pe profit, dupa ce inregistrase pierderi in primul semestru din 2007.
"Companiile listate la categoria I a BVB s-au remarcat in semestrul I 2008 printr-un nivel foarte bun de incadrare in estimarile din Bugetul de Venituri si Cheltuieli (BVC) pentru anul 2008. Astfel, in medie acestea au consemnat in prima parte a anului curent 50,3% din veniturile prognozate in BVC pentru intreg anul 2008 si 72,2% din profitul net estimat", au explicat analistii Intercapital.
Ei au calculat si media aritmetica a cresterilor de venituri si de profit realizate de companiile de la categoria I, excluzand cele trei banci listate, rezultand o crestere medie la nivelul veniturilor de 16,6% si de 11,5% la nivelul profiturilor. Cresterea mai slaba a profiturilor raportata la avansul veniturilor a determinat o scadere usoara la nivelul marjelor de profit. Companiile de la categoria I au inregistrat o rata medie de profitabilitate de 16,43% in semestrul I din 2008 fata de 16,92% in semestrul I din 2007.
La categoria a II-a, cresterea veniturilor totale cumulate a fost de 31,4%, in timp ce la nivelul profiturilor cumulate s-a inregistrat un avans de 67%. Cresterea mai mare a castigurilor a fost influentata de rezultatele producatorul de otel Mechel Targoviste (COS), care si-a majorat profitul cu 365%, la 65 mil. lei, de producatorul de ingrasaminte chimice Amonil Slobozia (AMO), care a trecut pe profit, cu un castig de 21 mil. lei, si de compania farmaceutica Zentiva Bucuresti (SCD), cu aproape o dublare a profitului la 22 mil. lei.
De cealalta parte, scaderi semnificative de profit au inregistrat Rompetrol Rafinare (RRC) si producatorul de tevi TMK Artrom Slatina (ART).
Companiile de la categoria a II-a au inregistrat o rata medie de profitabilitate de 4,82% in semestrul I din 2008 fata de 6,83% in semestrul I din 2007.

duminică, 23 noiembrie 2008

Nici in PSD reforma nu e populara!

Eu de mult sustin ca romanii nu se dau in vant dupa capitalism. Am mers chiar mai departe cand am afirmat sus si tare ca fiecare pas important al reformei s-a facut numai si numai sub presiune externa, fie NATO, fie Comisia UE de la Bruxelles, fie FMI sau Banca Mondiala. Aceasta obs

Seifurile bancilor dau pe-afara. Cand vor ajunge mai multi bani in economie?

Investitiile din surse locale au crescut anul trecut cu 7% fata de 2001, insa ponderea creditelor bancare ca sursa de finantare a scazut in 2002. Aceasta desi dobanzile au coborat sensibil in a doua jumatate a anului.
In lipsa investitiilor straine, economia ramane sa se bazeze pe o crestere a creditului pentru investitii in 2003. Bancile de pe piata romaneasca au fost obisnuite ani la rand sa imprumute statul la dobanzi mari si cu risc zero. Cu asemenea plasamente la indemana, multe banci au inceput sa neglijeze exercitiul analizarii a zeci de planuri de afaceri pentru care li se solicita finantare.
Bancherii se plang insa ca oamenii de afaceri romani inca nu au invatat sa faca un plan de afaceri ca la carte, asteptand totul din partea bancii. Cu alte cuvinte, intreprinzatorii romani nu au ajuns sa invete un limbaj comun cu cel al bancherilor, care prefera prudenta, in locul riscului de a acumula credite neperformante in portofoliu. Creditarea statului nu mai este afacerea din anii anteriori. Statul se imprumuta mai putin, la dobanzi din ce in ce mai mici.
Asa incat bancile raman astazi cu tot mai multi lei in buzunare.
"Accesul cat mai extins la finantare al intreprinderilor" precum si A‚"dezvoltarea suficienta a sectorului financiar, astfel incat sa canalizeze eficient economiile catre investitii" reprezinta subcriterii economice de aderare importante, mentionate explicit de Comisia Europeana.
Conform datelor statistice, creditele bancare au in continuare o pondere redusa in finantarea investitiilor, bancile ramanand deosebit de prudente in a acorda imprumuturi pe termen mediu.
In 2002 creditele bancare au reprezentat doar 15,4% din sursele de finantare a investitiilor, comparativ cu 20,2% in anul 2001. O explicatie o reprezinta nivelul inca ridicat al dobanzilor si asteptarile legate de continuarea tendintei de scadere a acestora. Principala explicatie ar putea sta insa in politica prudentiala a bancilor in creditarea investitiilor, din cauza experientei din anii anteriori, cand pe fondul scaderii cererii si productiei, unele din creditele acordate nu au putut fi recuperate, devenind credite neperformante.
Anul trecut a continuat reducerea treptata a ponderii creditelor acordate firmelor cu capital de stat concomitent cu cresterea ponderii creditului acordat sectorului privat si persoanelor fizice.
Ponderea creditului intern in PIB s-a redus in intervalul 1996 - 2001 de la 28,9% la 12,3%, caderea fiind intrerupta de-abia in anul 2002 cand aceasta pondere a crescut la 13,4%, in conditiile cresterii PIB cu 4,9%
Incepand din 2001, pe fondul scaderii inflatiei si a reducerii treptate a ratelor dobanzilor au loc cresteri importante ale creditului pentru companii private si persoane fizice - 21% in 2001, respectiv 28,9% in 2002, in termeni reali.
In structura creditului neguvernamental, creditul pe termen mediu si lung s-a mentinut la valori foarte scazute, in timp ce ponderea principala continua sa o detina creditul pe termen scurt, destinat cheltuielilor curente (materii prime, utilitati, salarii), reflectand mentinerea starii de subcapitalizare a firmelor romanesti.
In evolutia creditelor un rol esential l-a avut nivelul dobanzilor bancare.
Marimea ratei dobanzii influenteaza direct fluxurile de capital din economie, stimuland fie economisirea, fie procesul investitional.
Daca pana anul trecut, depozitele bancare reprezentau inca un instrument atractiv de economisire prin dobanzile inca ridicate, acestea tind acum nici sa nu mai conserve valoarea banilor. Asa ca ar veni randul dobanzilor la credite sa intre in prim plan, continuarea tenedintei de scadere a costurilor urmand sa incurajeze investitiile. Problema este ca bancile nu-si pot permite sa descurajeze complet economisirile prin dobanzi negative la depozite. Cu toate acestea s-au grabit sa coboare cat mai jos posibil dobanzile la depozite, ieftinirea creditului fiind mult mai lenta. A rezultat astfel conservarea unui ecart mare intre dobanda la credite si cea la depozite, in contradictie uneori cu reducerea pronuntata a inflatiei. Economiile populatiei au crescut anul trecut cu 18,4% in termeni reali.
Din cauza nivelului inca redus al creditelor din economie, rata dobanzii nici nu poate functiona ca un instrument de influentare a comportamentului firmelor, asa cum se intampla pe pietele dezvoltate. Acolo, in perioadele de incetinire a cresterii economice, reducerea ratei dobanzii la creditele pentru investitii reprezinta una din principalele masuri de politica economica. Pe piata romaneasca, data fiind pozitia bancii centrale de debitor net fata de sistemul bancar, parghia dobanzii de referinta este blocata.
Nivelul ridicat al dobanzilor practicate de banci la creditele in lei s-a vazut anul trecut in scaderea ponderii acestora in totalul creditului neguvernamental.
Efectul negativ al ratei mai mari a dobanzii la lei este reflectat astfel de nivelul ridicat si in crestere al ponderii creditului neguvernamental acordat in valuta, in ciuda avertismentelor bancii centrale.
Tendinta s-a accentuat in 2002, ca urmare, in principal, a evolutiei cursului de schimb (aprecierea monedei nationale fata de dolar cu 10,5% - dec./dec.) si a mentinerii unui nivel inca ridicat la dobanzile la credite in lei, ceea ce a facut ca aprecierea leului plus dobanzile la creditele in valuta sa fie sub nivelul dobanzilor percepute la creditele in lei. Cu toate incercarile BNR de a tempera apetitul firmelor si persoanelor fizice pentru creditul in valuta, acesta a crescut anul trecut de doua ori mai repede, in termeni reali, fata de creditul in lei. Tendinta are toate sansele sa se mentina in prima jumatate a acestui an, avand in vedere slabirea dolarului.
Numeroase proiecte de investitii s-au dovedit in anii trecuti slab rentabile din cauza marimii ratei dobanzii. De aceea, pe fondul tendintei actuale de ieftinire a creditului, multe proiecte devin fezabile.