Primarul oraşului vrea să încurajeze cuplurile gay
să vină în Israel
Ron Hulday, edilul-şef al Tel Avivului, a acceptat o invitaţie din partea autorităţilor de la Copenhaga pentru a trimite reprezentanţi ai oraşului la "World Outgames", o competiţie internaţională a homosexualilor care se va desfăşura în iulie şi august în capitala Danemarcei, relatează site-ul israelian Arutz 7.
Primarul speră că în acest fel va putea promova turismul homosexual la Tel Aviv şi în alte localităţi din Israel. "Este o şansă pentru a plasa Tel Avivul pe harta globală a turismului homosexual", a declarat Itai Pinkas, consilier al primăriei Tel Avivului, însărcinat de către primar să se ocupe de acest proiect. El va fi ajutat de Adir Steiner, organizatorul "pride parade" din Tel Aviv.
Ierusalimul roz
Anul trecut, primarul Ierusalimului, Uri Lupolianski, ministrul industriei, comerţului şi muncii, Eli Yishai, din partea partidului religios Shass şi alţii au cerut în faţa instanţei interzicerea paradei homosexualilor la Ierusalim, dar Tribunalul Suprem le-a respins petiţia. S-au făcut de asemenea încercări în Knesset de a introduce un amendament care să interzică astfel de manifestări.
vineri, 27 martie 2009
Bombă în faţa Capitoliului
Un camion
în care se afla o bombă a staţionat trei săptămâni în inima
capitalei Statelor Unite ale Americii.
Poliţia l-a arestat pe şoferul unei camionete, în apropierea Capitoliului din Washington DC, pentru port de armă şi sabie, conform ediţiei electronice a The Daily Telegraph.
Camioneta inculpatului a rămas în parcarea guvernamentală de lângă monument timp de trei săptămâni, până când poliţiştii au revenit cu un mandat de percheziţie.
Geniştii au descoperit recipiente de propan şi cabluri, dar nu au considerat că există vreun pericol iminent, deoarece nu au observat dispozitivul detonator, care era confecţionat dintr-o cutie de praf de puşcă ataşat unei cutii de gloanţe.
Camioneta era parcată la câteva străzi distanţă de Capitoliu şi ar fi putut provoca pagube serioase, dacă ar fi fost detonată.
Michael Gorbey, în vârstă de 38 de ani, va fi acuzat de tentativă de atac cu bombă, fabricare şi transport
de dispozitive explozive cu intenţia de a le folosi împotriva persoanelor sau proprietăţilor şi de multiple infracţiuni legate de armele de foc.
în care se afla o bombă a staţionat trei săptămâni în inima
capitalei Statelor Unite ale Americii.
Poliţia l-a arestat pe şoferul unei camionete, în apropierea Capitoliului din Washington DC, pentru port de armă şi sabie, conform ediţiei electronice a The Daily Telegraph.
Camioneta inculpatului a rămas în parcarea guvernamentală de lângă monument timp de trei săptămâni, până când poliţiştii au revenit cu un mandat de percheziţie.
Geniştii au descoperit recipiente de propan şi cabluri, dar nu au considerat că există vreun pericol iminent, deoarece nu au observat dispozitivul detonator, care era confecţionat dintr-o cutie de praf de puşcă ataşat unei cutii de gloanţe.
Camioneta era parcată la câteva străzi distanţă de Capitoliu şi ar fi putut provoca pagube serioase, dacă ar fi fost detonată.
Michael Gorbey, în vârstă de 38 de ani, va fi acuzat de tentativă de atac cu bombă, fabricare şi transport
de dispozitive explozive cu intenţia de a le folosi împotriva persoanelor sau proprietăţilor şi de multiple infracţiuni legate de armele de foc.
Nicolas Sarkozy şi Carla Bruni şi-au început vizita în Marea Britanie
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi-a început vizita la Londra. Liderul de la Elysee, însoţit de Carla Bruni, au fost întâmpinati pe aeroportul Heathrow din Londra de Prinţul Charles şi de soţia sa, Camilla. Sarkozy şi prima doamnă a Franţei au parcurs apoi cu trăsura drumul până la castel Windsor, unde au fost primiţi de Suverana britanică şi prinţul consort. O vizită de două zile, în care preşedintele francez va pune bazele unei colaborări mai stranse cu Marea Britanie.
Azi, preşedintele francez va rosti şi un discurs în faţa celor două camere reunite ale Parlamentului britanic, Camera Comunelor şi Camera Lorzilor, într-un cadru solemn, la Galeria regală a Palatului Westminster. Preşedintele francez are programată şi o întâlnire cu reprezentanţi ai opoziţiei britanice.
Joi, preşedintele Franţei are programată o întâlnire cu premierul britanic Gordon Brown, la reşedinţa acestuia din Downing Street. În timpul vizitei la Londra, Nicholas Sarkozy şi Gordon Brown vor semna mai multe acorduri privind energia
nucleară, dar şi acorduri în domeniul apărării.
Un alt moment important de joi va fi vizita la stadionul echipei de fotbal Arsenal, mai ales că managerul şi jumătate din echipă sunt francezi.
Presa britanică relatează pe larg evenimentul. Cotidianul The Independent menţionează că vizita are o miză politică importantă. Premierul britanic Gordon Brown are şi el nevoie de un succes diplomatic, într-un moment când laburiştii stau foarte prost în sondaje. Cât despre Sarkozy, acesta are planuri mari pentru preşedinţia franceză a Uniunii Europene. Doreşte implementarea rapidă a Tratatului de la Lisabona, crearea postului permanent de preşedinte al Uniunii Europene şi a celui de ministru de Externe. Cel mai ambiţios plan al său este însă readucerea Franţei în structurile militare ale NATO.
Şi Financial Times discută pe larg relaţia cu NATO şi planurile preşedintelui Sarkozy. Ziarul scrie ca Parisul face presiuni pentru o strategie politică mai largă în Afganistan, înainte de a trimite forţe franceze în acest teatru de operaţiuni. Se aşteaptă ca misiunea franceză să fie anunţată la summit-ul NATO de la Bucureşti, adaugă BBC.
Într-un interviu acordat BBC, Nicolas Sarkozy le-a transmis britanicilor că va ţine cont de toate criticile care i-au fost aduse cu privire la stilul
său, considerat de vină pentrtu scăderea recentă din sondaje. Nu s-a putut abţine să le dea însă o replică în stilul caracteristic jurnaliştilor: „Totuşi, sincer, dacă stilul este singurul lucru care mi se reproşează, înseamnă că, în fond, nu e nimic de reproşat”.
Azi, preşedintele francez va rosti şi un discurs în faţa celor două camere reunite ale Parlamentului britanic, Camera Comunelor şi Camera Lorzilor, într-un cadru solemn, la Galeria regală a Palatului Westminster. Preşedintele francez are programată şi o întâlnire cu reprezentanţi ai opoziţiei britanice.
Joi, preşedintele Franţei are programată o întâlnire cu premierul britanic Gordon Brown, la reşedinţa acestuia din Downing Street. În timpul vizitei la Londra, Nicholas Sarkozy şi Gordon Brown vor semna mai multe acorduri privind energia
nucleară, dar şi acorduri în domeniul apărării.
Un alt moment important de joi va fi vizita la stadionul echipei de fotbal Arsenal, mai ales că managerul şi jumătate din echipă sunt francezi.
Presa britanică relatează pe larg evenimentul. Cotidianul The Independent menţionează că vizita are o miză politică importantă. Premierul britanic Gordon Brown are şi el nevoie de un succes diplomatic, într-un moment când laburiştii stau foarte prost în sondaje. Cât despre Sarkozy, acesta are planuri mari pentru preşedinţia franceză a Uniunii Europene. Doreşte implementarea rapidă a Tratatului de la Lisabona, crearea postului permanent de preşedinte al Uniunii Europene şi a celui de ministru de Externe. Cel mai ambiţios plan al său este însă readucerea Franţei în structurile militare ale NATO.
Şi Financial Times discută pe larg relaţia cu NATO şi planurile preşedintelui Sarkozy. Ziarul scrie ca Parisul face presiuni pentru o strategie politică mai largă în Afganistan, înainte de a trimite forţe franceze în acest teatru de operaţiuni. Se aşteaptă ca misiunea franceză să fie anunţată la summit-ul NATO de la Bucureşti, adaugă BBC.
Într-un interviu acordat BBC, Nicolas Sarkozy le-a transmis britanicilor că va ţine cont de toate criticile care i-au fost aduse cu privire la stilul
său, considerat de vină pentrtu scăderea recentă din sondaje. Nu s-a putut abţine să le dea însă o replică în stilul caracteristic jurnaliştilor: „Totuşi, sincer, dacă stilul este singurul lucru care mi se reproşează, înseamnă că, în fond, nu e nimic de reproşat”.
Armata irakiană, în ofensivă la Basra
Forţele de securitate irakiene au lansat o amplă operaţiune pentru anihilarea miliţiilor rivale şiite din oraşul Basra, principalul centru urban din sudul ţării.
Cel puţin 30 de persoane au fost ucise în ciocnirile cu militanţii grupării Armata lui Mahdi, fidelă clericului radical Moqtada al Sadr.
Unul dintre liderii grupării, Hazim al Araji, a cerut populaţiei să participe la o campanie
de nesupunere civică, dacă ofensiva nu încetează în cursul zilei de miercuri.
Executivul premierului Maliki insistă că operaţiunea de securitate are ca scop reinstituirea domniei legii la Basra. Acţiunile sunt sprijnite în mod deschis de Statele Unite, după cum a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Dana Perino.
"Premierul Maliki a luat o decizie curajoasă, de a aborda direct problema unei regiuni infestată de terorişti şi insurgenţi. Este una dintre primele lor bătălii dificile, pe care o dau pe cont propriu, iar noi îi vom sprijini", a spus ea.
Între timp, ciocniri cu Armata lui Mahdi au izbucnit şi în Bagdad şi în alte oraşe şiite din jurul capitalei irakiene.
Cel puţin 30 de persoane au fost ucise în ciocnirile cu militanţii grupării Armata lui Mahdi, fidelă clericului radical Moqtada al Sadr.
Unul dintre liderii grupării, Hazim al Araji, a cerut populaţiei să participe la o campanie
de nesupunere civică, dacă ofensiva nu încetează în cursul zilei de miercuri.
Executivul premierului Maliki insistă că operaţiunea de securitate are ca scop reinstituirea domniei legii la Basra. Acţiunile sunt sprijnite în mod deschis de Statele Unite, după cum a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Dana Perino.
"Premierul Maliki a luat o decizie curajoasă, de a aborda direct problema unei regiuni infestată de terorişti şi insurgenţi. Este una dintre primele lor bătălii dificile, pe care o dau pe cont propriu, iar noi îi vom sprijini", a spus ea.
Între timp, ciocniri cu Armata lui Mahdi au izbucnit şi în Bagdad şi în alte oraşe şiite din jurul capitalei irakiene.
Spionajul chinez declanseaza paranoia in SUA
Un inginer din SUA a fost condamnat la 24 de ani dupa gratii pentru ca a vrut sa trimita in China date ce puteau fi gasite pe Internet.
In timpul procesului, Chi Mak si-a sustinut nevinovatia
Un inginer american de origine chineza a fost condamnat la 24 de ani de inchisoare si plata unei amenzi de 50.000 de dolari pentru tentativa de vindere a unor tehnologii militare catre Beijing. Chi Mak este acuzat ca a incercat sa exporte in tara sa natala informatii referitoare la sistemul electric de propulsie al unor nave de razboi. Barbatul lucra la o companie din Anaheim, care derula contracte cu marina SUA.
Individul nu a fost insa inculpat pentru spionaj, deoarece datele pe care a vrut sa le trimita in China nu erau secrete. Pina de curind, ele puteau fi luate de pe site-ul Societatii Americane de Inginerie Navala.
In plus
, o parte dintre detaliile tehnice au fost discutate la mai multe conferinte internationale, la care au participat ingineri din toata lumea (inclusiv de la Beijing). Potrivit AFP, in urma unui raid efectuat in casa chinezului, politia sustine ca a gasit o lista cu alte tehnologii pe care Mak intentiona sa le sustraga. Printre ele se numarau date despre sistemul de aparare antiracheta si despre unele torpile.
Procurorul Cormac Carney a adoptat o atitudine necrutatoare fata de inculpatul in virsta de 67 de ani. El l-a acuzat pe Chi Mak ca „a tradat America“ si ca a facut „mult rau“ Statelor Unite. Chinezul a negat vehement acuzatiile ce i se aduc si spune ca nu a vrut niciodata sa aduca vreun prejudiciu tarii sale adoptive. „Am trait in SUA aproape 30 de ani. Iubesc America! Aici sint casa mea, familia mea, cariera mea. Aceasta este tara mea acum“, a declarat barbatul in timpul audierilor. El afirma ca a vrut doar sa faca un schimb de informatii cu niste prieteni chinezi si nu s-a gindit ca datele pe care le foloseste ar reprezenta un pericol pentru Washington.
La rindul sau, avocatul apararii, Ronald O. Kaye, a criticat „paranoia“ autoritatilor americane referitoare la spionaj si terorism. „Acest caz este complet nefondat si este simbolul razboiului rece dus de guvern cu spionajul chinez. Mak a fost condamnat ca un trofeu, si nu ca o fiinta umana. Procurorul a fluturat steagul patriotismului in fata juriului si a obtinut o condamnare“, a spus el.
Intreaga ancheta a inceput in octombrie 2005, cind fratele si cumnata lui Chi Mak au fost arestati pe aeroportul din Los Angeles. Cei doi incercau sa se imbarce intr-un avion cu destinatia Hong Kong, cu trei CD-uri criptate asupra lor. Discurile contineau informatii cu caracter militar, care insa nu erau clasificate. Totusi, procurorii spun ca Mak ar trebui considerat de rea-credinta, pentru ca a codificat datele de pe discuri. „De ce sa le codifici daca nu sint periculoase pentru SUA?“, a intrebat magistratul la proces. Sotia inginerului a fost si ea retinuta pentru complicitate. Femeia a afost condamnata la 3 ani de puscarie, dupa care va fi expulzata.
In ultima perioada, autoritatile americane sustin ca au deconspirat mai multe cazuri de spionaj in favoarea Chinei. Luna trecuta, un analist al Departamentului Apararii si un fost inginer al companiei Boeing au fost acuzati ca incercau sa vinda Beijingului secrete privind navetele spatiale.
In aceeasi perioada, alte trei persoane au fost retinute in SUA pentru ca au incercat sa ofere informatii militare Taiwanului. In plus, in luna ianuarie 2008, un chimist de la o companie din Houston, Texas, a fost arestat sub acuzatia de furt de informatii secrete pentru a le vinde Chinei.
Autoritatile din Washington au avertizat inca de la finele lui 2006 ca Beiijingul si-a intensificat activitatile de spionaj pe teritoriul american. In septembrie anul trecut, unul dintre spionii de top ai SUA, viceamiralul McConnell, a facut o declaratie alarmanta. El a spus ca Rusia si China „spioneaza in prezent in America, la aceleasi cote ca in timpul Razboiului Rece“. In plus, oficialii americani sustin ca armata Statelor Unite si cea a Chinei au intrat intr-un adevarat „razboi cibernetic“, in care sabotajele si furturile de date electronice sint la ele acasa.
In timpul procesului, Chi Mak si-a sustinut nevinovatia
Un inginer american de origine chineza a fost condamnat la 24 de ani de inchisoare si plata unei amenzi de 50.000 de dolari pentru tentativa de vindere a unor tehnologii militare catre Beijing. Chi Mak este acuzat ca a incercat sa exporte in tara sa natala informatii referitoare la sistemul electric de propulsie al unor nave de razboi. Barbatul lucra la o companie din Anaheim, care derula contracte cu marina SUA.
Individul nu a fost insa inculpat pentru spionaj, deoarece datele pe care a vrut sa le trimita in China nu erau secrete. Pina de curind, ele puteau fi luate de pe site-ul Societatii Americane de Inginerie Navala.
In plus
, o parte dintre detaliile tehnice au fost discutate la mai multe conferinte internationale, la care au participat ingineri din toata lumea (inclusiv de la Beijing). Potrivit AFP, in urma unui raid efectuat in casa chinezului, politia sustine ca a gasit o lista cu alte tehnologii pe care Mak intentiona sa le sustraga. Printre ele se numarau date despre sistemul de aparare antiracheta si despre unele torpile.
Procurorul Cormac Carney a adoptat o atitudine necrutatoare fata de inculpatul in virsta de 67 de ani. El l-a acuzat pe Chi Mak ca „a tradat America“ si ca a facut „mult rau“ Statelor Unite. Chinezul a negat vehement acuzatiile ce i se aduc si spune ca nu a vrut niciodata sa aduca vreun prejudiciu tarii sale adoptive. „Am trait in SUA aproape 30 de ani. Iubesc America! Aici sint casa mea, familia mea, cariera mea. Aceasta este tara mea acum“, a declarat barbatul in timpul audierilor. El afirma ca a vrut doar sa faca un schimb de informatii cu niste prieteni chinezi si nu s-a gindit ca datele pe care le foloseste ar reprezenta un pericol pentru Washington.
La rindul sau, avocatul apararii, Ronald O. Kaye, a criticat „paranoia“ autoritatilor americane referitoare la spionaj si terorism. „Acest caz este complet nefondat si este simbolul razboiului rece dus de guvern cu spionajul chinez. Mak a fost condamnat ca un trofeu, si nu ca o fiinta umana. Procurorul a fluturat steagul patriotismului in fata juriului si a obtinut o condamnare“, a spus el.
Intreaga ancheta a inceput in octombrie 2005, cind fratele si cumnata lui Chi Mak au fost arestati pe aeroportul din Los Angeles. Cei doi incercau sa se imbarce intr-un avion cu destinatia Hong Kong, cu trei CD-uri criptate asupra lor. Discurile contineau informatii cu caracter militar, care insa nu erau clasificate. Totusi, procurorii spun ca Mak ar trebui considerat de rea-credinta, pentru ca a codificat datele de pe discuri. „De ce sa le codifici daca nu sint periculoase pentru SUA?“, a intrebat magistratul la proces. Sotia inginerului a fost si ea retinuta pentru complicitate. Femeia a afost condamnata la 3 ani de puscarie, dupa care va fi expulzata.
In ultima perioada, autoritatile americane sustin ca au deconspirat mai multe cazuri de spionaj in favoarea Chinei. Luna trecuta, un analist al Departamentului Apararii si un fost inginer al companiei Boeing au fost acuzati ca incercau sa vinda Beijingului secrete privind navetele spatiale.
In aceeasi perioada, alte trei persoane au fost retinute in SUA pentru ca au incercat sa ofere informatii militare Taiwanului. In plus, in luna ianuarie 2008, un chimist de la o companie din Houston, Texas, a fost arestat sub acuzatia de furt de informatii secrete pentru a le vinde Chinei.
Autoritatile din Washington au avertizat inca de la finele lui 2006 ca Beiijingul si-a intensificat activitatile de spionaj pe teritoriul american. In septembrie anul trecut, unul dintre spionii de top ai SUA, viceamiralul McConnell, a facut o declaratie alarmanta. El a spus ca Rusia si China „spioneaza in prezent in America, la aceleasi cote ca in timpul Razboiului Rece“. In plus, oficialii americani sustin ca armata Statelor Unite si cea a Chinei au intrat intr-un adevarat „razboi cibernetic“, in care sabotajele si furturile de date electronice sint la ele acasa.
Rusia pune NATO in garda
Urmand exemplul mentorului sau, Vladimir Putin, aflat pe picior de plecare de la Kremlin, presedintele desemnat al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat, ieri, Europa cu privire la pericolul reprezentat de extinderea NATO in aproprierea granitelor Federatiei Ruse.
Aderarea la NATO a fostelor republici sovietice Ucraina si Georgia ar putea ameninta securitatea Europei, a declarat, ieri, succesorul lui Vladimir Putin la Kremlin, Dmitri Medvedev, in cadrul unui interviu acordat cotidianului britanic Financial Times. "Nu suntem bucurosi de situatia creata in jurul Georgiei si Ucrainei. Consideram ca aceasta este extrem de daunatoare pentru actuala structura a securitatii europene", a precizat presedintele desemnat al Rusiei, cu precizarea ca "nici un stat nu poate fi multumit de apropierea de granitele sale a reprezentantilor unui bloc militar caruia nu ii apartine". Succesorul lui Vladimir Putin la Kremlin a atras, totodata, atentia Guvernului de la Kiev ca promoveaza o politica contrara vointei opiniei publice, facand referire la sondajele de opinie potrivit carora populatia ucraineana se opune in majoritate aderarii la Alianta Nord-Atlantica. Interventia oficialului rus se produce in contextul in care Moscova a obiectat in repetate randuri, pe diferite tonuri, cu privire la extinderea NATO in apropierea granitelor Federatiei, presedintele Vladimir Putin procedand, anul trecut, la suspendarea participarii Rusiei la Tratatul privind Fortele Conventionale in Europa (CFE), ce impune limite pentru armamentul greu detinut in zona cuprinsa intre Atlantic
si muntii Urali.
Ucraina ofera asigurari
Declaratiile din directia Moscovei nu au ramas fara ecou la Kiev, ministrul de Externe ucrainean, Volodimir Ogrizko, oferind, ieri, asigurari ca apropierea tarii sale de NATO nu reprezinta o amenintare la adresa vecinilor de la Rasarit. "Vreau sa subliniez ca Ucraina doreste sa construiasca relatii cat mai bune cu Rusia, pentru ca este vecinul nostru, al doilea partener economic si am facut parte din acelasi stat mai mult de 300 de ani", a declarat seful diplomatiei ucrainene, aflat intr-o vizita oficiala la Tokyo, subliniind ca apropierea Ucrainei de NATO nu reprezinta nici un pericol pentru Rusia. "Constitutia Ucrainei interzice stationarea de trupe straine pe teritoriul sau si este absolut clar ca nici un militar strain nu va fi trimis in Ucraina", a adaugat Ogrizko. "In calitatea de stat suveran, Ucraina are dreptul sa aleaga si credem ca NATO este cea mai buna modalitate pentru a ne garanta suveranitatea si democratia", a mai spus el. Intrebat care sunt sansele Ucrainei de aderare la NATO, ministrul de Externe ucrainean si-a exprimat optimismul, in pofida reticentei unor state membre ale Aliantei, in particular a Germaniei. "Planul de Actiune se refera in proportie de 90% la probleme economice si democratice si doar 10% la criterii militare. Nu-mi pot imagina ca unele tari se opun dezvoltarii democratice a tarii mele", a conchis Ogrizko.
Aderarea la NATO a fostelor republici sovietice Ucraina si Georgia ar putea ameninta securitatea Europei, a declarat, ieri, succesorul lui Vladimir Putin la Kremlin, Dmitri Medvedev, in cadrul unui interviu acordat cotidianului britanic Financial Times. "Nu suntem bucurosi de situatia creata in jurul Georgiei si Ucrainei. Consideram ca aceasta este extrem de daunatoare pentru actuala structura a securitatii europene", a precizat presedintele desemnat al Rusiei, cu precizarea ca "nici un stat nu poate fi multumit de apropierea de granitele sale a reprezentantilor unui bloc militar caruia nu ii apartine". Succesorul lui Vladimir Putin la Kremlin a atras, totodata, atentia Guvernului de la Kiev ca promoveaza o politica contrara vointei opiniei publice, facand referire la sondajele de opinie potrivit carora populatia ucraineana se opune in majoritate aderarii la Alianta Nord-Atlantica. Interventia oficialului rus se produce in contextul in care Moscova a obiectat in repetate randuri, pe diferite tonuri, cu privire la extinderea NATO in apropierea granitelor Federatiei, presedintele Vladimir Putin procedand, anul trecut, la suspendarea participarii Rusiei la Tratatul privind Fortele Conventionale in Europa (CFE), ce impune limite pentru armamentul greu detinut in zona cuprinsa intre Atlantic
si muntii Urali.
Ucraina ofera asigurari
Declaratiile din directia Moscovei nu au ramas fara ecou la Kiev, ministrul de Externe ucrainean, Volodimir Ogrizko, oferind, ieri, asigurari ca apropierea tarii sale de NATO nu reprezinta o amenintare la adresa vecinilor de la Rasarit. "Vreau sa subliniez ca Ucraina doreste sa construiasca relatii cat mai bune cu Rusia, pentru ca este vecinul nostru, al doilea partener economic si am facut parte din acelasi stat mai mult de 300 de ani", a declarat seful diplomatiei ucrainene, aflat intr-o vizita oficiala la Tokyo, subliniind ca apropierea Ucrainei de NATO nu reprezinta nici un pericol pentru Rusia. "Constitutia Ucrainei interzice stationarea de trupe straine pe teritoriul sau si este absolut clar ca nici un militar strain nu va fi trimis in Ucraina", a adaugat Ogrizko. "In calitatea de stat suveran, Ucraina are dreptul sa aleaga si credem ca NATO este cea mai buna modalitate pentru a ne garanta suveranitatea si democratia", a mai spus el. Intrebat care sunt sansele Ucrainei de aderare la NATO, ministrul de Externe ucrainean si-a exprimat optimismul, in pofida reticentei unor state membre ale Aliantei, in particular a Germaniei. "Planul de Actiune se refera in proportie de 90% la probleme economice si democratice si doar 10% la criterii militare. Nu-mi pot imagina ca unele tari se opun dezvoltarii democratice a tarii mele", a conchis Ogrizko.
Sarkozy vrea să inaugureze cu Gordon Brown o nouă Antantă Cordială
O nouă ierarhie pentru Europa şi aorduri care aşteaptă doar semnăturile – aşa s-ar rezuma, din punct de vedere politic, vizita de două zile a liderului de la Elysée în Marea Britanie, care a început astăzi. Un banchet luxos, oferit de Regina Elisabeta a II-a, încununat de o seară petrecută în renumitul apartament 240 din Castelul Windsor – totul sub ochii presei britanice şi franceze, care studiază orice mişcare a cuplului prezidenţial francez şi a suitei de miniştri de la Paris. În acest fel poate fi zugrăvit tabloul monden care va fi animat de prezenţa lui. Combinate, ambele planuri vor pune în scenă poate cel mai mare show politico-monden din acest an, comentează „Daily Mail”.
Un nou nucleu dur european
Atât oaspeţii franezi, cât şi gazdele engleze vor avea numai de câştigat de pe urma acestei desfăşurări de forţe diplomatice, protocolare, dar şi jurnalistice. În primul rând, Nicolas Sarkozy va încerca să consolideze relaţia Parisului cu Londra, având în vedere relaţiile tot mai reci pe care le are cu d-na Angela Merkel, informează „FT”. Mai pe scurt, liderul de la Elysée va „resuscita” tandemul franco-german, nucleu fondator al Uniunii Europene, prin implicarea Marii Britanii, o putere militară pe măsura Franţei şi care ar servi intereselor Parisului în NATO. Trocul: Sarkozy oferă britanicilor „know-how-ul” în domeniul nuclearului civil, Gordon Brown îl va ajuta ca Franţa să obţină o funcţie de rang înalt în cadrul NATO, eventual şefia centrului de comandă din sudul Europei.
Şeful de stat franez este dispus să mărească miza pentru ca această vizită să fie cu adevărat istorică. El va accepta şi suplimentarea contingentului francez din Afganistan cu 1.000 de militari, dacă primeşte ajutorul englez în negocierile din Alianţa Nord-Atlantică. Mai mult, premierul britanic va trebui să se angajeze şi în vederea sprijinirii fondării unui sediu pentru personalul militar al UE, fapt cu totul dezavuat de britanicii de rând. Sarkozy este însă dispus să mai amâne acest aspect o perioadă, comentează „The Guardian”.
Joi, ând cei doi lideri se vor întâlni pe stadionul Emirates al echipei de fotbal Arsenal (loc simbolic, ales de liderul francez, deoarece echipa a crescut cu ajutorul unor fotbalişti de valoare din Hexagon – conform „The Times”) va fi abordată şi tema imigraţiei, domeniu în care ambele state se angajează să coopereze, mai relevă „The Telegraph”.
Un Sarkozy de vitrină
Trecând în registrul mondenului, preşedintele Nicolas Sarkozy, însoţit de Carla Bruni, dar şi de mama sa şi o întreagă suită, va încerca să se ridice în ochii propriilor concetăţeni. Afectat de scăderea în sondaje, liderul de la Elysée va încerca, pe cât poate, să aibă un comportament impecabil. A renunţat deja la ceasul Rolex şi la ochelarii de soare. Deficitar la capitolul engleză, Sarkozy a luat lecţii intensive pentru a încânta, în cadrul discuţiilor private, urechea regală a Elisabetei a II-a. Tot pentru a fi pe placul suveranei, şi doamna inimii sale, Carla Sarkozy, a luat lecţii de etichetă, susţine „The Telegraph”.
Un nou nucleu dur european
Atât oaspeţii franezi, cât şi gazdele engleze vor avea numai de câştigat de pe urma acestei desfăşurări de forţe diplomatice, protocolare, dar şi jurnalistice. În primul rând, Nicolas Sarkozy va încerca să consolideze relaţia Parisului cu Londra, având în vedere relaţiile tot mai reci pe care le are cu d-na Angela Merkel, informează „FT”. Mai pe scurt, liderul de la Elysée va „resuscita” tandemul franco-german, nucleu fondator al Uniunii Europene, prin implicarea Marii Britanii, o putere militară pe măsura Franţei şi care ar servi intereselor Parisului în NATO. Trocul: Sarkozy oferă britanicilor „know-how-ul” în domeniul nuclearului civil, Gordon Brown îl va ajuta ca Franţa să obţină o funcţie de rang înalt în cadrul NATO, eventual şefia centrului de comandă din sudul Europei.
Şeful de stat franez este dispus să mărească miza pentru ca această vizită să fie cu adevărat istorică. El va accepta şi suplimentarea contingentului francez din Afganistan cu 1.000 de militari, dacă primeşte ajutorul englez în negocierile din Alianţa Nord-Atlantică. Mai mult, premierul britanic va trebui să se angajeze şi în vederea sprijinirii fondării unui sediu pentru personalul militar al UE, fapt cu totul dezavuat de britanicii de rând. Sarkozy este însă dispus să mai amâne acest aspect o perioadă, comentează „The Guardian”.
Joi, ând cei doi lideri se vor întâlni pe stadionul Emirates al echipei de fotbal Arsenal (loc simbolic, ales de liderul francez, deoarece echipa a crescut cu ajutorul unor fotbalişti de valoare din Hexagon – conform „The Times”) va fi abordată şi tema imigraţiei, domeniu în care ambele state se angajează să coopereze, mai relevă „The Telegraph”.
Un Sarkozy de vitrină
Trecând în registrul mondenului, preşedintele Nicolas Sarkozy, însoţit de Carla Bruni, dar şi de mama sa şi o întreagă suită, va încerca să se ridice în ochii propriilor concetăţeni. Afectat de scăderea în sondaje, liderul de la Elysée va încerca, pe cât poate, să aibă un comportament impecabil. A renunţat deja la ceasul Rolex şi la ochelarii de soare. Deficitar la capitolul engleză, Sarkozy a luat lecţii intensive pentru a încânta, în cadrul discuţiilor private, urechea regală a Elisabetei a II-a. Tot pentru a fi pe placul suveranei, şi doamna inimii sale, Carla Sarkozy, a luat lecţii de etichetă, susţine „The Telegraph”.
Bariera care desparte SUA de Mexic ameninţă habitatul jaguarilor
Imigraţia ilegală şi construirea zidului de protecţie de la frontiera Statelor Unite cu Mexicul constituie o ameninţare pentru jaguari şi habitatul acestora, afirmă cercetătorii americani.
Jaguarii nu se vor mai putea deplasa liber din cauza barierei lungi de peste 1.000 de kilometri menită să protejeze America de imigranţii ilegali veniţi din sud.
Jaguarii locuiesc pe o suprafaţă uriaşă, care se întinde din nordul Argentinei până la regiunile de frontieră ale statelor Arizona şi New Mexico. Se credea că au dispărut demult din Statele Unite, până când un exemplar a fost zărit, în 1996, în New Mexico, de un vânător de pume.
Şase luni mai târziu, un alt jaguar a fost fotografiat în Arizona. Aceste întâlniri au determinat autorităţile federale de la Washington să includă jaguarul pe lista animalelor protejate de lege, dar proiectul are puţine şanse să se realizeze.
În ultimii şapte ani, cercetătorii americani au mai fotografiat patru sau cinci jaguari masculi. Deoarece pe teritoriul Statelor Unite nu există nicio femelă, jaguarii sunt nevoiţi să plece spre Mexic pentru a-şi găsi partenere. Asta numai dacă bariera de protecţie le-o va permite.
Jaguarii nu se vor mai putea deplasa liber din cauza barierei lungi de peste 1.000 de kilometri menită să protejeze America de imigranţii ilegali veniţi din sud.
Jaguarii locuiesc pe o suprafaţă uriaşă, care se întinde din nordul Argentinei până la regiunile de frontieră ale statelor Arizona şi New Mexico. Se credea că au dispărut demult din Statele Unite, până când un exemplar a fost zărit, în 1996, în New Mexico, de un vânător de pume.
Şase luni mai târziu, un alt jaguar a fost fotografiat în Arizona. Aceste întâlniri au determinat autorităţile federale de la Washington să includă jaguarul pe lista animalelor protejate de lege, dar proiectul are puţine şanse să se realizeze.
În ultimii şapte ani, cercetătorii americani au mai fotografiat patru sau cinci jaguari masculi. Deoarece pe teritoriul Statelor Unite nu există nicio femelă, jaguarii sunt nevoiţi să plece spre Mexic pentru a-şi găsi partenere. Asta numai dacă bariera de protecţie le-o va permite.
Bombardiere rusesti se apropie de Alaska
Fortele NATO au trimis avioane cu reactie care sa escorteze doua bombardiere rusesti cu raza lunga de actiune care patrulau miercuri in zona aeriana neutra din apropierea Alaskai, a afirmat ministrul rus al apararii, relateaza Reuters, citata de Rompres.
Armata rusa si-a reluat practicile din timpul razboiului rece constand in trimiterea de patrule aeriene mult dincolo de granitele sale, iar in ultimul an a trimis si aparate cu propulsie turbo de tip Tu-95 deasupra portavioanelor americane si a insulei Guam din Pacific.
Insotite de doua aparate Il-78 cu combustibil, cele doua bombardiere Tu-95 au zburat timp de 15 ore deasupra Oceanelor Arctic si Pacific, a declarat purtatorul de cuvant al fortelor aeriene rusesti, Aleksandr Drobasevski.
"In timpul patrularii, in apropiere de Alaska, aparatele au fost escortate de avioane cu reactie ale NATO", a adaugat Drobasevski.
Proiectat initial pentru a lansarea de bombe nucleare, Tu-95, echivalentul rusesc al aparatelor americane B-52, este o emblema a perioadei razboiului rece adaptata acum pentru misiuni de supraveghere si patrule maritime.
Armata rusa si-a reluat practicile din timpul razboiului rece constand in trimiterea de patrule aeriene mult dincolo de granitele sale, iar in ultimul an a trimis si aparate cu propulsie turbo de tip Tu-95 deasupra portavioanelor americane si a insulei Guam din Pacific.
Insotite de doua aparate Il-78 cu combustibil, cele doua bombardiere Tu-95 au zburat timp de 15 ore deasupra Oceanelor Arctic si Pacific, a declarat purtatorul de cuvant al fortelor aeriene rusesti, Aleksandr Drobasevski.
"In timpul patrularii, in apropiere de Alaska, aparatele au fost escortate de avioane cu reactie ale NATO", a adaugat Drobasevski.
Proiectat initial pentru a lansarea de bombe nucleare, Tu-95, echivalentul rusesc al aparatelor americane B-52, este o emblema a perioadei razboiului rece adaptata acum pentru misiuni de supraveghere si patrule maritime.
Videanu, audiat ca martor în procesul Elena Udrea vs Sorin Roşca Stănescu
Primarul general al capitalei, Adriean Videanu, a fost audiat ca martor, miercuri, într-o proces între fostul director al cotidianului "Ziua", Sorin Roşca Stănescu, şi secretarul executiv al PD-L, Elena Udrea, care se judecă la Judecătoria sectorului 5.
În acest dosar, Elena Udrea a depus o cerere reconvenţională în care susţine că s-a simţit jignită de mai multe articole publicate în "Ziua", în perioada ianuarie-mai 2007, în apărare avocatul acesteia depunând "un studiu sociologic care arată că o majoritate covârşitoare a alegătorilor ei a fost pusă pe gânduri".
În acest dosar, Elena Udrea a depus o cerere reconvenţională în care susţine că s-a simţit jignită de mai multe articole publicate în "Ziua", în perioada ianuarie-mai 2007, în apărare avocatul acesteia depunând "un studiu sociologic care arată că o majoritate covârşitoare a alegătorilor ei a fost pusă pe gânduri".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
