România este prea săracă pentru planul anticriză al Guvernului Boc

lanul, aşa cum arată el acum, ar costa circa şapte miliarde de euro
, bani pe care Guvernul nu îi are la dispoziţie, după cum spun experţii economici

Printre măsurile propuse se numără un ajutor de 1,8 miliarde de lei pentru industria auto şi mărirea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie

Prima variantă a planului anticriză al României, pe baza căruia se vor purta negocieri între Guvern, patronate şi sindicate, este prea scump
pentru vistieria statului, spun economiştii. Proiectul presupune cheltuieli totale de 28 de miliarde de lei, respectiv circa şapte miliarde de euro, printre cele mai mari fiind plata datoriilor statului, opt miliarde de lei, majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie, 1,5 miliarde de lei şi introducerea tichetelor de vacanţă, două miliarde de lei. Documentul, intitulat “Centralizatorul propunerilor celor trei grupuri de lucru pentru Platforma comună de măsuri anticriză”, a fost prezentat în exclusivitate de Gândul în ediţia online de vineri, înainte de discuţiile dintre Guvern şi partenerii sociali.

„Ne-am cheltuit banii pentru planul anticriză anul trecut. I-am consumat inutil“

Economiştii spun că nu are cum să fie vorba despre un plan propriu-zis, ci, mai degrabă, despre un set de propuneri, pentru simplul motiv că nu avem suficienţi bani pentru a pune aceste măsuri în aplicare. “Noi nu ne permitem prea multe lucruri în acest moment. Banii sunt extrem de puţini. Acest plan este un set de propuneri. Nu este însoţit de surse de finanţare. Noi încă nu ştim câţi bani putem cheltui. Ceea ce este însă clar este că România nu îşi poate permite stimulente fiscale sau măriri generalizate de pensii şi de salarii ale bugetarilor. Pentru că nu sunt bani”, a declarat pentru Gândul Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank. “Noi ne-am cheltuit banii pentru planul anticriză anul trecut. I-am consumat inutil”, a adăugat el.

Lucian Anghel, economist-şef BCR, ne-a declarat la rândul lui că partea bună a situaţiei este că avem baza de plecare pentru un plan anticriză. Partea mai puţin bună ţine însă tot de bani. “Rămâne de văzut cum va fi finanţat planul şi cât de ieftini vor fi acei bani”, a precizat el. Dumitru a subliniat că intrând în 2009 cu un deficit bugetar de peste 5% (limita maximă impusă de UE este de 3%) România nu îşi mai poate permite acum aproape niciun fel de cheltuieli în afara investiţiilor, care să creeze noi locuri de muncă şi să ajute mediul economic. La aceste incertitudini se adaugă şi lipsa bugetului pe anul în curs, Guvernul anunţând că acesta ar putea intra în dezbatere în faţa Parlamentului la finele acestei săptămâni.

Industria auto ştie şi ea că nu sunt bani pentru toţi

Unul dintre cei mai mari câştigători ai primei variante a acestui plan este industria auto, care ar putea primi din partea Guvernului circa 1,8 miliarde de lei
pentru a remedia efectele crizei asupra acestui sector al industriei, care cuprinde circa 200.000 de angajaţi şi este unul dintre “vedetele” României când vine vorba de export.

“Este mai mult decât salutară o astfel de intenţie. Noi ne dăm seama că statul român nu are de unde să dea bani tutoror, cât vor ei, că nu au de unde. Noi suntem însă acum în postura unui tânăr care a avut un accident şi care este în stare de şoc. Dacă nu îl bagi în seamă acum îl trimiţi direct la morgă. (...) Depinde, evident, şi cum vor fi repartizaţi aceşti bani, pe ce direcţii”, ne-a declarat Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Oamenii de afaceri vor salarii mai mari pentru cei care facilitează fonduri UE

Varianta de plecare a planului anticriză conţine şi o serie de măsuri pentru stimularea mediului de afaceri. Cele mai importante vizează fie acordarea mai uşoară a împrumuturilor către firme, fie relaxarea fiscală în anumite sectoare sau industrii. Majorarea capitalui CEC şi Eximbank, de exemplu, cu 900, respectiv 170 de milioane de lei, ar putea ajuta cele două bănci deţinute de statul român să aibă mai mulţi bani pentru a da credite
mediului de afaceri, căruia îi este din ce în ce mai greu să se împrumute în condiţiile actuale. O altă măsură este şi stimularea exporturilor, prin crearea unor fonduri de garantare a împrumuturilor. “Este bine că se încearcă stimularea exporturilor, tot ce ţine de export este prioritar, în special pe regiunea apropiată. Sunt însă şi lipsuri. Eu sunt de părere că funcţionarii publici implicaţi în obţinerea sau derularea proiectelor din bani UE ar trebui, după modelul Spaniei, să fie lăsaţi să aibă câştiguri salariale conforme cu valoarea proiectelor la care participă”, ne-a explicat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Salariile bugetarilor ar putea creşte doar cu 5%, cât să acopere inflaţia

Una dintre cele mai drastice măsuri propuse de Guvern este mărirea salariilor bugetarilor numai cât să acopere inflaţia. Măsura, dacă va fi aprobată, va fi aplicată pentru primele nouă luni ale acestui an, în ultimul trimestru din 2009 fiind posibile majorări suplimentare însă numai dacă va creşte şi productivitatea. “În sectorul bugetar, ajustarea salariilor în anul 2009 se va face ţinând cont numai de creşterea prognozată a preţurilor de consum şi va fi aplicată diferenţiat cu preponderenţă în zona salariilor mici începând cu luna aprilie 2009. În partea a doua a anului 2009, în funcţie de creşterea economică pe primele 9 luni ale anului se va asigura o creştere salarială corespunzătoare creşterii productivităţii sociale a muncii”